Ansamblul Mănăstirii Florești

Locatie: Vaslui, Vaslui (click pentru a vedea mai multe obiective din judetul Vaslui)
Access: Fara bilet
Categorie: De interes cultural/istoric



Scurt istoric

Ansamblul Mănăstirii Florești: Biserica "Sf. Ilie”", Palat egumenesc, Turn de poartă şi clopotniţă, zid de incintă.

Ansamblul, de importanță națională, este înscris în Lista Monumentelor Istorice 2010, având codul VS-II-a-A-06798.          

          Conform documentelor, Mănăstirea Florești  a fost înființată pe la anul 1590 de către Cârstea Ghenovici, mare vornic al Țării de Sus și jupâneasa lui Anghelina. Cârstea Ghenovici a fost mare vornic în vremea lui Ieremia Movilă, între anii 1595-1606, și a lui Simeon Movilă voievod, între anii 1606-1608 .

            Biserica ctitorită de Cârstea Ghenovici nu a rezistat decât aproximativ o sută de ani. În anul 1686, Gavriliță Costache, vornicul Țării de Jos, nepotul ctitorului inițial, a început construcția unei noi biserici, pe care însă nu a apucat să o ridice decât până la temelie, murind în anul 1687. Lucrările la biserică au fost continuate de fii săi, care au terminat-o în data de 20 iulie 1694 așa cum reiese din următoarea inscripție pe placă de marmură aflată astăzi în pridvorul bisericii: “Cu voia Părintelui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, au început această biserică, în lauda slăvitului și marelui proroc Ilie Tezviteanul și s-a zidit din temelie de răposatul Gavriil Costache biv vel vornic; iar cum se vede gata, o au obrășit fiul său Vasile Costache vornicul cel mare, împreună cu frații săi, Antiohi Jora hatmanul și Lupul Costache vel vistiernicul în zilele lui Constantin, fiul lui Duca voievod, veleatul 7202 (1694), iulie 20”.

          Această biserică a fost afectată de un cutremur în anul 1738 . De asemenea, la 14 octombrie 1802, un alt cutremur a afectat grav clopotnița care era deasupra intrării  în biserică. Așa cum ne spune Mitropolitul Veniamin Costache, mănăstirea Florești a fost îngrijită în decursul timpului de familia Costache. Din păcate, câțiva egumeni nepăsători au ignorant datoriile lor, astfel că, în ciuda moșiilor pe care le avea la începutul secolului al XIX-lea (aproximativ 31 de sate ), nu s-au găsit fonduri pentru repararea bisericii și a anexelor sale.

        Această stare în care se găsea mănăstirea a determinat pe mitropolitul Veniamin să propună rudelor sale, Costăcheștii, să o închine muntelui Athos. Astfel, la 20 august, 1806, mănăstirea a fost închinată mănăstirii athonite Esfigmenu.

         În anul 1852, egumenul Nil, silit de împrejurări, adică de  învinuirile ce se aduceau din toate părțile egumenilor greci, că lasă în ruină și ei se îmbogățesc, s-a apucat să facă, în locul bisericii vechi, o clădire monumentală. Lucrările la biserică s-au oprit deasupra ferestrelor iar la clopotniță s-au oprit aproape de acoperiș din cauza zvonurilor că averile mănăstirilor închinate vor fi secularizate. Totodată s-au suspendat și lucrările la casele egumenești, ajunse în stadiul de construire la roșu, acoperite cu tablă.

           Pentru terminarea bisericii și a clopotniței de la Florești, nu s-a mai interesat nimeni până la anul 1865, când a venit ca Episcop la Huși, Iosif Gheorghianu. Turnul de poartă şi clopotniţa Mănăstirii Floreşti a fost ridicat  între 1852-1859, pe latura de sud, la intrarea principală în incintă, de către egumenul Nil. Lucrările au fost finalizate în 1901.

      Biserica, de tip sală neogotică, sprijinită de contraforturi şi încadrată pe vest de două turnuri octogonale, are plan triconc, adaptat la cultul ortodox, absidele laterale cu trei laturi şi absida altarului pentagonală. Pereţii portanţi din cărămidă, ridicaţi pe un soclu de piatră, au o siluetă zveltă, străpunsă de o serie de deschideri în arc frânt. Ancadramentele ferestrelor şi portalul, elementele înglobate în contraforţi, friza de sub cornişă, dantelăria în arc frânt şi rozasa de pe faţada de vest din piatră traforată, contribuie la imaginea neogotică a bisericii.

        Este bine de precizat faptul că, după secularizare așezământul de la Florești nu a mai funcționat ca mănăstire. Biserica a trecut în administrarea preoților parohi din satul Florești. În anul 1946 s-au întreprins lucrări de reparații la acoperișul bisericii, fără a se interveni la și la palatul egumenesc. După cutremurul din 1977, care a afectat grav lăcașul de cult, nu s-au mai oficiat aici servicii religioase.

         În anul 1991 starea complexului monahal de la Floreşti era aproape ruină. Biserică era într-o stare de degradare de 70%, acoperişul era rupt până deasupra uşii şi acoperită cu coceni, geamurile fiind sparte. Partea exterioară a turnului clopotniţă era prăbuşită, iar un fragment din partea ornamentală era în iaz. Casa egumenească era într-un stadiu de degradare de aproximativ 50% (fără sobe, geamuri, etc) fiind locuită de bolnavi psihici dintr-o secţie a Spitalului de Psihiatrie Vaslui.

          Prima intervenţie de restaurare (1992-1995) a fost realizată la turnul clopotniţă, unde s-a consolidat frontonul exterior prin procedeul de matisare cu fier beton. Ulterior s-a rezidit cu cărămidă în interior. Începând cu anul 1995 s-a lucrat la restaurarea bisericii, folosind ca model o fotografie din anul 1916, făcută de preotul econom Ioan Antonovici, care a scris Monografia Mănăstirii Florești. Astăzi biserica este complet restaurată. În pronaos se află icoana făcătoare de minuni: „Maica Domnului cu Pruncul", fiind adusă aici de mitropolitul Veniamin Costache. Este ferecată cu argint-aurit în 1749 de către Doamna Moldovei, Ecaterina, soţia domnitorului Constantin Mavrocordat, a cărei salbă este astăzi la Muzeul Judeţean „ Ştefan cel Mare” Vaslui.

          În pridvor, sunt trei plăci de marmură, cu inscripţii, încastrate în zid în 1914: una din 1694, scrisă în chirilică, şi două din 1859, în limba greacă.

           Palatul egumenesc al Mănăstirii Floreşti, a fost construit între 1852 şi 1859, de către egumenul Nil. Pentru îngrijirea bolnavilor din partea de nord a județului Tutova, Ministerul de Interne a înființat un spital rural la Florești, în anul 1881. Spitalul a avut 56 de paturi și a fost înzestrat cu toate cele necesare pentru îmbrăcăminte și instrumente chirurgicale, aduse de la Viena. Palatul stăreţiei a fost preluat în 1980 de Ministerul de Interne, fiind instalat în el spitalul rural Floreşti. Astăzi se află în proces de restaurare.

Direcția Județeană pentru Cultură Vaslui

 


 

 

Galerie imagini promovare

Comentarii

Cum poti sa ajungi la Ansamblul Mănăstirii Florești

Din Vaslui spre Bacău, pe DN2F, 12 km, stânga spre Florești, pe DJ245,13 km, dreapta în Florești.

Ansamblul Mănăstirii Florești Vaslui, Vaslui

Sobe si seminee din teracotă mobile si moderne